PÂINEA, CIRCUL ŞI TRIUMFUL

Nu doar in Romania pentru anumiti oameni politici nu exista limite ale marlaniei. Ambasadorul Frantei la Roma, fireste, a protestat. Grosolaniei lui Calderoni i s-au adaugat, pentru a murdari triumful si cu el spiritul sportiv, acte vandalice si agresiuni verbale si scrise ale unor chibiti super-infierbantati. Intrati in plina noapte in cartierul ebraic din Roma, ei si-au scris oribilele lor lozinci antisemite pe zidurile edificiilor: acestea sunt indicatorul complexitatii starilor euforice ale celor pentru care circul este drogul existentei, inlocuitorul painii. O asemenea dezlantuire de entuziasm pentru o victorie a razboinicilor intorsi victoriosi acasa nu se mai vazuse in Urbs de pe vremea triumfului acordat triumvirului Iulius Caesar in 46 i.e.n. de catre Senatul si Poporul Roman (SPQR) dupa victoria asupra galilor, emfatic de el povestita in Commentari de Bello Gallico. O capodopera de laudarosenie, scrisa magnific, pe care o deschid din cand in cand pentru a ma reintalni in paginile ei cu comentariile la Commentari facute de voci care imi revin uneori in memorie: acelea ale fantomelor inimitabililor Maestri Constantin si Hadrian Daicoviciu, Emil Condurachi, Dumitru Tudor. In cortegiul care a strabatut in anul indicat orasul, plecand – precum cerea ritualul consolidat de cateva secole bune de istorie si victorii (alternate si de unele infrangeri grave, dar reparabile) impotriva restului lumii – de la Campul lui Marte, pentru a strabate Forum Boarium (actuala Piata Argentina) si Circus Maximus, pentru a se incheia, dupa traversarea Forumului, pe colina sacra a Capitoliului, se afla capetenia rebela a galilor, miticul Vercingetorix. El era Trofeul, obiectul prezentat multimii in delir nu doar pentru ca Roma era victorioasa, ci si deoarece asupra ei plouase cu sclavi noi si distribuiri de grane, alimente si sesterti. Cuceritorul avusese cu>>> mai departe aici >>>

Anunțuri

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: